Am auzit de curând o frază care m-a pus pe gânduri. Ideea suna în felul următor: „Căderea nu vine atunci când ai alunecat, ci atunci când refuzi să te ridici.” Scăpate de nu ştiu unde, vin peste noi clipe furtunoase care se năpustesc flămânde asupra sufletului nostru. Ne copleşesc uneori întrebări ce lovesc asemenea ploii care bate monoton în geam. Sunt frământări care ies din când în când la iveală ameninţând seninul din inima noastră. Şi în astfel de momente, când parcă lumea se termină dacă … [Citeşte mai departe...]

  În toate timpurile omul a reprezentat cea mai complexă fiinţă dintre toate cele existente. Odată cu începerea ciclului de viaţă fiinţa umană debutează în iniţierea celei mai mari construcţii pe care o poate realiza vreodată. Din punct de vedere biologic, egalitatea între oameni nu există şi nu trebuie să existe. Aceştia îşi conturează propriile personalităţi, îşi trasează singuri drumurile pe care vor să le urmeze conduşi de nişte indicatoare pe care tot ei le creează. În timp, aceştia îşi … [Citeşte mai departe...]

“Domnul să-ţi fie desfătarea şi El îţi va da tot ce-ţi doreşte inima. Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului, încrede-te în El şi El va lucra.” [1] Aceste este cel mai frumos gând pe care îl poate avea un om în aceste zile de chin şi suferinţa pe o planetă ce se sfâşie în bucăţi de ură şi nelinişte. Un gând ce ne luminează viaţa şi ne asigura că Dumnezeu nu e indiferent şi nici nu doarme. Am văzut multe persoane şi pentru pentru unele dintre ele doar Dumnezeu este singurul scop în viaţă. A … [Citeşte mai departe...]

Astăzi am luat la întâmplare o carte din multele care aşteaptă în bibliotecă să fie citite. Cartea se numeşte Evanghelia vagabonzilor de Brennan Manning. Am reţinut o idee, anume că natura ne trezeşte uimirea, că Ziditorul este în zece mii de feluri prezent în jurul nostru. Mă uitam în jur şi nu vedeam nimic natural… continuarea aici [...] … [Citeşte mai departe...]

Sunt o mulţime de lucruri care nu îmi plac la secolul în care trăim. Ne-am stricat ca oameni şi avem grijă să promovăm o societate ieftină. Puţine valori mai există, iar de cele pe care încă le mai avem vrem să ne descotorosim. Punem presiune pe cei din jur să vadă cum vedem noi, de unde şi când vedem noi. Nu ne place să ni se aducă o altă perspectivă şi avem grijă să îi marginalizăm pe cei care se ridică contra curentului. Toţi trebuie să trăiască la fel, să se bucure la fel, să gândească la … [Citeşte mai departe...]

* înainte de a citi articolul te rog sa citeşti Proverbe 5, fără de care nu vei avea toată imaginea de ansamblu.            Integritatea este un edificiu care se clădeşte pe temelia înţelepciunii. Erosul poate fi cea mai mare tragedie existenţială în absenţa logos-ului şi sophiei. Dacă plăcerea trupească suprimă iubirea de înţelepciune rezultatul va fi o moarte prematură a celor mai nobile trăsături şi în final a întregii fiinţe. Erosul are timpul lui, iar timpul lui este întotdeauna după … [Citeşte mai departe...]

23:59, 00:00 si apoi gata! Primul minut de viaţă în noul an, 00:01. Primele clipe pentru o nouă şansă pe care Dumnezeu ne-a dat-o pentru a trăi şi pentru a face ca viaţa să arate altfel. Sunt convins că deja v-aţi făcut planuri şi aţi încercat să stabiliţi care vor fi obiectivele pentru noul an, dar… oare nu uităm ceva? Începem să visăm – desigur, cei care avem mai mult curaj de a ne aventura în necunoscut – că „vom schimba lumea” şi că, începând cu acest an toate domeniile din viaţă care nu au … [Citeşte mai departe...]

  “Dar Dumnezeu ne pedepseşte pentru binele nostru, ca să ne facă părtaşi sfinţeniei Lui.” [1] VIRUS, un cuvânt care sună urât, un cuvânt care provoacă repulsie, ceva de care toţi vrem să stăm departe şi care să nu ne atingă.             VACCIN, un cuvânt care dă speranţă, ceva care poate face diferenţa dintre viaţă şi moarte, ceva pe care doreşti să îl ai.             Este totuşi paradoxal, faptul că pentru a avea un vaccin ai nevoie mai întâi de un virus şi nu invers.             Poate că … [Citeşte mai departe...]

Lumea seamănă din ce în ce mai mult cu o corabie a oamenilor ieşiţi din minţi şi din fire. Anxietăţile locuitorilor Vestului au născocit corabia plină de nebuni, condusă de nebuni; imagine care a îmbrăcat de-a lungul timpului multe forme: mai o satiră compusă de Sebastian Brant, mai nişte gravuri à la Albrecht Dürer. Satira ‘‘Das Narrenschiff’’ – ‘‘Corabia nebunilor’’ a lui Sebastian Brant – găseşte corespondent în fiecare epocăşi cultură. Anul 2014 va semăna din ce în ce mai mult cu două … [Citeşte mai departe...]