16. De ce aveți gânduri rele în inima voastră?
Noi, oamenii, suntem foarte preocupați de aspectul exterior. Ne place să arătăm bine. Dorim să avem un comportament frumos. Deseori ne limităm la a poza foarte bine și punem prea puțin accent pe gândurile noastre. De fapt, puține momente sunt în viața oamenilor când aceștia sunt conștienți de faptul că la nivelul gândirii se realizează proiectul acțiunii exterioare. De multe ori în gânduri există sinceritate, dar acțiunile pot fi înșelătoare pentru alții. Gândurile sunt cunoscute de Dumnezeu.
1. Care este diagrama gândurilor oamenilor?
Psalm 94.11 (p. 609)
Omul nu poate citi gândurile altui om. Nici Satana nu le cunoaște, el doar le intuiește. Numai Dumnezeu cunoaște gândurile omului. Este acest lucru plin de bucurie pentru tine? Te întristează acest lucru? Ce simți când știi că Dumnezeu îți cunoaște gândul?
2. Cât de interesat este Dumnezeu pentru fiecare om?
Psalm 139.2 (p. 634)
Această constatare poate fi îmbucurătoare pentru unii și destul de nedorită pentru alții. Ne bucurăm când realizăm ceva bun și am dori să știe cât mai multă lume, mai ales atunci când avem o realizare senzațională și o facem publică celor din jurul nostru. Dar în minte se nasc deseori gânduri de laudă sau trufie, gânduri de lăcomie, de înșelătorie, de dorința de a păcătui, gânduri de a fi infideli celor dragi și atunci gândul nostru îl ascundem de cel care va fi victima acțiunii noastre. Pentru a ascunde mai bine, deseori folosim o imagine a feței zâmbitoare, surâzătoare, sugerând încredere și fidelitate. Ceea ce este cu adevărat dureros, este faptul că această strategie păcătoasă încercăm să o folosim și în relația cu Dumnezeu.
Pentru ce aveți gânduri rele în inima voastră?
3. Care au fost primele manifestări ale gândirii păcătoase?
Genesa 6.5-6 (p. 6)
Gândurile noastre par deseori să-L supere pe Dumnezeu. Oare de câte ori s-a întâmplat așa în relația ta cu Domnul?
4. Cum reacționează Dumnezeu la gândurile rele?
Isaia 66.18 (p. 735)
Faptele sunt rezultatul gândurilor. Ne temem de faptele rele și angajăm deseori un comportament moral, dar gândurile nu corespund acestei ținute morale. Uneori în Biserică se manifestă această atitudine, alteori în familie. Se poate manifesta în momentul solemn al rugăciunii, sau în timpul citirii din cărțile sfinte ale Scripturilor, în clipele de singurătate sau în atmosfera tandră a intimității fizice.
Pentru ce aveți gânduri rele în inima voastră?
Un motiv important ni-l dă sursa la care este conectată gândirea noastră. Cu ce alimentăm mintea, aceea va produce și va orienta sensul gândirii noastre. Un anumit gen de literatură, de muzică sau de filme, poate genera un mod de gândire pozitiv – constructiv, sau negativ – distructiv, comparat nu cu un curent anumit al gândirii care este la modă, ci cu așteptări pe care le are Isus de la gândirea noastră.
Se poate vorbi de factorul educațional al gândirii care primește un sens de gândire bazat pe mediul de viață în care trăiește fiecare. Într-o familie, omul nu învață doar să vorbească în limbajul propriu acelei familii ci influența acesteia se resimte în gândire. Într-o familie religioasă se va forma o gândire spirituală, în timp ce într-o familie neiubitoare se va forma o gândire egoistă; într-o familie liniștită se va dezvolta o gândire ordonată și echilibrată. Desigur există excepții, iar la baza gândirii stă și temperamentul fiecăruia.
Înțelegerea propriei existențe cu toate consecințele ce derivă de aici poate da un sens diferit vieții. Le vom exemplifica.
După potop oamenii s-au gândit la protecție. Este rău să fii protejat? Nu, dar este foarte importantă calea pe care o vei alege pentru aceasta.
5. Care era făgăduința dată de Dumnezeu oamenilor, după potop?
Genesa 9.11-17 (p. 9)
La Babel erau urmașii lui Noe care cunoșteau istoria potopului dar și făgăduințele lui Dumnezeu. Poveștile părinților despre potop erau argumentate cu apariția curcubeului după ploaie. Și totuși…
6. Ce au hotărât oamenii și cu ce scop?
Genesa 11.3-4 (p. 11)
Într-un anumit sens același lucru se poate repeta cu fiecare dintre noi, în fiecare zi.
Prietene, consideri viitorul tău nesigur? Te clatini temându-te de ziua de mâine? Cumva în sufletul tău sau în jurul tău ai început să înalți un zid ce poate fi un sistem de închinare departe de realitatea biblică, sau bazat pe puterea ta financiară, sau pe cunoștințele tale vaste în diferite domenii? Poate ești prea ocupat de zidirea propriului turn Babel în familia ta, prietene. Și deja de la o înălțime oarecare nu mai înțelegi neajunsurile soției sau frământările soțului. Poate nici glasul copiilor nu-l mai înțelegi pentru că ești prea ocupat de zidirea turnului tău, de dorința de a-ți face un nume, asemeni celor din Babel care doreau să ajungă cu acest turn până la cer.
Dar este ceva greșit să dorești a ajunge la cer? Cu siguranță că nu! Contează însă foarte mult metoda pe care vrei să o folosești. Pe când Iacob fugea de fratele său Esau pe care-l înșelase, a visat o scară pe care urcau și coborau îngeri. Scara era rezemată pe pământ iar vârful ei ajungea până la cer. Domnul stătea deasupra ei, rostind făgăduințe (Genesa 28.12).
Iată cum lumea poate fi grupată și reprezentată în două categorii de oameni, amândouă cu oameni păcătoși ca și noi. Cei de la turnul Babel, vor prin puteri proprii să ajungă la cer, să fie protejați de potop, dar nu țin cont de făgăduința lui Dumnezeu materializată în curcubeu. Cealaltă categorie al cărei exponent este Iacob acceptă scara gata făcută prin care se asigură protecția divină de la Isus. Credința în El te face să vezi îngeri care urcă la cer cu cererile și durerile noastre, iar alții aducându-ne răspunsurile și rezolvările pregătite deja de Tatăl.
Și astăzi se consumă o muncă epuizantă și inutilă. Câte cheltuieli nu se fac astăzi pentru protecția chiar și a celor morți, pentru sufletul lor mai bine zis. Și totul devine o încurcătură, o confuzie, un amestec între învățăturile Bibliei și păgânism. Rezultatul nu poate fi altul decât împrăștierea și spulberarea speranțelor, prăbușirea propriului turn de închinare.
Ești frământat de ziua de mâine, prietene? Ascultă pe Isus cum te invită să vii la El, împreună cu cei trudiți și împovărați, pentru a-ți da odihna siguranței și liniștea încrederii. Este în sufletul tău dorința după o viață curată și dorul de cer? Folosește treptele credinței ce urcă scara pe care Isus a construit-o cu propria Sa jertfă. Credința în Cel crucificat te poate ridica sigur din această vale a plângerii. Dacă consideri că te afli deja în experiența credinței, oprește-te o clipă și constată încotro este privirea ta ațintită și ce te atrage mai mult. La un moment dat, poți ști dacă pe o scară un om urcă sau coboară, după sensul privirii lui.
Pentru ce aveți gânduri rele în inima voastră?
7. Care este domeniul cel mai important asupra căruia poate zăbovi gândirea noastră?
Daniel 2.29 (p. 859)
Împăratul Nebucadnețar era frământat de vremurile care urmau. Dumnezeu i-a arătat mersul istoriei și locul lui în evenimente. “Tu ești capul de aur”. Dumnezeu i-a stabilit poziția aceasta. Împăratul însă nu a fost mulțumit. “Vreau să fiu totul”, și-a zis el. Viitorul fiecărui om este cunoscut doar de Dumnezeu și planurile Sale sunt descoperite în mod clar în Biblie. Nu zodiacul și nici horoscopul nu prezintă adevăruri despre viața omului. Deși au origine păgână, acestea sunt consultate de creștini, într-o țară creștină. Iată o ciudățenie grozavă. Creștinii întreabă pe Baal viitorul și Satana este cel care controlează horoscopul fiecărei zile. Mulți creștini își planifică acțiunile, alții afacerile după zodiac. Ilie, profetul lui Dumnezeu întreabă pe cei care mergeau să consulte un idol al Ecronului: “oare nu este Dumnezeu în Israel de vă duceți să întrebați pe Baal Zebub, dumnezeul Ecronului?” (2Împ. 1.13).
Ce trist trebuie să fie Dumnezeu când unii creștini nu citesc Biblia dimineața, dar citesc ziarul, sau ascultă radio-ul sau televizorul când prezintă horoscopul zilei.
Prieteni, oare nu este Dumnezeu în țara aceasta “de două mii de ani creștină”? Oare nu este Dumnezeu între creștinii acestei țări când oamenii creștinați întreabă horoscopul să afle viitorul lor?
Pentru ce aveți gânduri rele în inima voastră? Nebucadnețar a greșit calea și aceasta l-a dus mai întâi la pierderea minții apoi la pierderea împărăției. Șapte ani a stat departe de oameni; a fost izgonit dintre ei, a mâncat iarbă ca boii, trupul i-a fost udat de roua cerului până i-au crescut pene ca de vultur și unghii ca ghiarele păsărilor. Cât e de degradant pentru omul respectat și apreciat. Și toate acestea pentru că nu a fost mulțumit cu viitorul pe care i-l pregătise Dumnezeu. Alegerea proprie l-a dus în această stare. Este însă o veste bună pentru fiecare. Există speranță: “După trecerea vremii sorocite, eu Nebucadnețar, am ridicat ochii spre cer și mi-a venit mintea la loc” (v. 34). Iată momentul rezolvării, sau vindecarea nebuniei sale: “am ridicat ochii spre cer”.
Poate starea în care te afli acum nu este cea pe care ai dorit-o; poate trupul tău și mintea ta sunt într-o situație degradantă din cauza modului de viață pe care l-ai ales; poate și tu ești alungat dintre ai tăi și ai pierdut totul prin atitudinea ta necredincioasă; poate te privești în oglindă și nu te recunoști a fi tu însuți… poate te-a udat prea mult roua durerii și a decepțiilor amare; poate părul tău seamănă astăzi cu penele vulturului, sau unghiile tale au altă mărime și culoare… privește la tine, acesta este viitorul pe care ți l-ai dorit? Ești mulțumit de rezultatul construirii propriului tău viitor?
Pentru ce ai gânduri rele în inima ta? Ce vrei să faci în seara aceasta? Ce vei face mâine? Ale cui sunt gândurile tale? Pe cine vei întreba despre viitorul tău și cum îl vei construi? Cu cine?
8. Care era gândul dominant al lui Isus?
Filipeni 2.5 (p. 1151)
În Ghetsemani viitorul părea întunecat pentru Isus. De trei ori s-a cutremurat natura umană a lui Isus pentru a accepta viitorul, pe care El însuși îl stabilise cu Tatăl. De trei ori a zis: “Nu cum vreau Eu, ci cum vrei Tu, Tată!” Aceasta nu este depersonalizare, ci încredere deplină în călăuzirea divină care știe mai bine de ce am eu trebuință.
9. Care este sfatul Bibliei cu privire la gândurile noastre?
2Cor. 10.5 (p. 1135).