Rezultatele căutării după: Line

Obosit de tot ce vad, sictirit de o viată cu păcat AM ALES SA SPUN DE AJUNS.  Am decis sa merg pe drumul vieţii zi de zi, cu inima calda, cu pace si cu bucurie. …Printre oamenii ce mărşăluiesc dimineaţa obosiţi, morocănoşi cu capul în pământ şi îmbufnaţi de griji şi probleme, inima mea îşi doreşte să fie altfel, îşi dorește să fie o floare în aglomeraţia urbană, crescută în asfaltul stradal şi udată de roua blândeţii. Nu pot înţelege cum de am devenit nişte stâlpi solizi şi groşi fără pic … [Citeşte mai departe...]

“În vizită la muzeu: -Aceasta este Minerva. -Şi acolo, în spate, statuia aia e soţul ei? -Nu… Ea n-a avut soţ, a fost zeiţa  înţelepciunii!“ Lăsând deoparte feminismul şi, cum îmi tot spune un prieten atunci când fac astfel de glume, ideile de pe emancipareafemeii.ro, se pare că e o dispută între creier şi inimă. Concurenţa aceasta acerbă te face să ai tendinţa de a alege raţiunea în favoarea sentimentelor sau invers. Trebuie neaparat sa fie o alegere între cele două? Se poate găsi o … [Citeşte mai departe...]

Din tumultul zgomotos al unei societăţi alimentate cu ambiţii deşarte, din inima temerilor refractate în angoase şi căutări zadarnice, se mai distinge un glas ce se vrea a fi răspuns la marile întrebări existenţiale; se mai aude o voce care cheamă şi oferă, speră şi aşteaptă… Se mai distinge un susur care  răzbate îndoieli seculare: „Nu există sub ceruri un alt Nume dat oamenilor în care trebuie să fim mântuiţi…” Aceluia care se prezintă drept „Calea, Adevărul şi Viaţa”, drumul către … [Citeşte mai departe...]

Stau şi privesc în urmă cu nostalgie. Ce timp, ce vremuri! Îmi amintesc de zilele în care am promis că Te voi urma toată viaţa, momente în care am declarat cu gura mea că nu voi da înapoi indiferent de circumstanţe. Privesc în urmă şi văd speranţa, viaţa pe care Tu mi-ai dat-o. Văd bucuria mântuirii primită în clipa în care nu credeam că mai există iubire şi iertare. Privesc cu întristare, pentru că văd copilul abia născut şi bucuria pe care el o emana atunci când l-ai cuprins în braţe, dar care … [Citeşte mai departe...]

A. W. Tozer se ruga astfel: „Doamne, învaţă-mă să ascult! Viaţa este zgomotoasă şi urechile mele au obosit de miile de zgomote care le asaltează necontenit. Dă-mi spiritul băiatului Samuel, care a spus: «Vorbeşte, Doamne, căci robul Tău ascultă» (1 Sam. 3:9). Într-o lume înecată de atât de mult zgomot, alege să faci linişte în fiinţa ta! Dacă ai fi sincer cu tine, să ai curajul să te opreşti şi să te uiţi în sufletul tău, să vezi cum zgomotul nebunesc al lumii, nu a făcut alceva decât să-ţi … [Citeşte mai departe...]