31. Rugaciunea si inchinarea publica

Text biblic:
“Ma bucur cand mi se zice: “Haidem la casa Domnului!” Psalmul 122:1
“Tu asculti rugaciunea, de aceea toti oamenii vor veni la Tine.” Psalmul 65:2

Intrebare:
Deoarece rugaciunea este o parte foarte importanta a inchinarii publice, care sunt unele din principiile pe care eu trebuie sa la urmez spre a face ca rugaciunile mele sa fie primite de Dumnezeu?

Raspuns:
Trebuie sa fiu constient ca Dumnezeu e prezent: “Ar trebui sa existe o cunoastere inteligenta a felului cum trebuie sa venim in Fatza lui Dumnezeu cu respect si teama evlavioasa, impreuna cu iubire credincioasa.” – Selected Messages, b. 2, p. 315.

“Adevaratul respect pentru Dumnezeu este inspirat de simtul maretiei Sale infinite si de constienta prezentei Sale. Orice inima trebuie sa fie profund impresionata de acest simtamant al Celui Nevazut. Ceasul si locul rugaciunii sunt sfinte pentru ca Dumnezeu este acolo.” – Profeti si Regi, cap. Templul si consacrarea lui, pag. 34.

Ingenunchiati oriunde este posibil: “In inchinarea publica sau particulara este datoria noastra sa ne plecam pe genunchi inaintea lui Dumnezeu cand Ii oferim cererile noastre. Acest fapt arata dependenta noastra fatza de Dumnezeu.” Selected Messages, b. 2, p. 312.

Numele lui Dumnezeu sa fie rostit cu respect: “Unii cred ca e un semn de umilinta sa se roage lui Dumnezeu intr-un mod obisnuit, ca si cum ar vorbi unei fiinte umane. Ei profaneaza Numele Lui prin folosirea, fara respect si cand nu e nevoie, in rugaciunile lor, a cuvintelor: “Dumnezeu Atotputernic” – cuvinte sfinte si pline de respect, care niciodata nu trebuie luate pe buze, decat cu un sentiment de teama sfanta si cu un ton supus.” – Gospel Workers, page 176.

O vorbire simpla: “Vorbirea pompoasa nu este potrivita in rugaciune, daca rugaciunea e oferita la amvon, in cercul familiei sau in taina. In special cel ce ofera o rugaciune in public trebuie sa foloseasca un limbaj simplu, ca si ceilalti sa poata intelege ce se spune si sa se uneasca in rugaciune. Rugaciunea credintei sincere si din toata inima este auzita in cer si primeste raspuns pe pamant…. Cu simplitate trebuie sa aratam Domnului trebuintele noastre si sa pretindem fagaduintele Lui, cu o asa credinta, incat cei din adunare vor sti ca am invatat sa ne luptam cu Dumnezeu in rugaciune.” Idem, p. 177.

Fondul rugaciunilor noastre: “In adunarile noastre de consacrare, glasurile noastre trebuie sa exprime, prin rugaciuni si laude, adoratia noastra fatza de Tatal ceresc, incat toti sa stie ca noi ne inchinam lui Dumnezeu in simplitate si adevar si in frumusetea sfinteniei.” – Counsels to Parents, Teachers, and Students, page 245.

“Noi nu ar trebui sa venim in casa lui Dumnezeu spre a ne ruga pentru familiile noastre, afara de cazul cand un simtamant profund ne conduce sa facem acest lucru, in timp ce Duhul lui Dumnezeu lucreaza convingerea asupra lor. In general, locul potrivit pentru a ne ruga pentru familiile noastre este la altarul familial…. Cand suntem in casa lui Dumnezeu, trebuie sa ne rugam pentru o binecuvantare potrivita pentru acel moment si trebuie sa asteptam ca Dumnezeu sa asculte si sa raspunda la rugaciuni.” – Marturii, vol. 1, cap. Fii plin de ravna si pocaieste-te, pag. 158.

Lungimea rugaciunii: “Rugaciunile oferite in public trebuie sa fie scurte si la subiect…. Cateva minute sunt destul de lungi pentru orice rugaciune in public.” – Gospel Workers, page. 175.

Gand pentru rugaciune:
Tata ceresc, ajuta-ma sa traiesc asa de aproape de Tine, incat rugaciunile mele in taina si in public sa fie primite de Tine.