15. Nu trebuie sa ne judecam unul pe altul

Biblia invata ca nu trebuie sa ne judecam unul pe altul cu privire la ziua de odihna.

Raspuns:
Aceasta declaratie se bazeaza pe intelegerea gresita a doua texte: "Unul socoteste o zi mai pe sus decat alta; pentru altul, toate zilele sunt la fel. Fiecare sa fie deplin incredintat in mintea lui. Cine face deosebire intre zile, pentru Domnul o face. Cine nu face deosebire intre zile, pentru Domnul n-o face. Cine mananca , pentru Domnul mananca; si aduce si el  multumiri lui Dumnezeu. " Romani 14:5-6.

"A sters zapisul cu poruncile lui, care statea impotriva noastra si ne era protivnic si l-a nimicit, pironindu-l pe cruce. A dezbracat domniile si stapanirile si le-a facut de ocara inaintea lumii, dupa ce a iesit biruitor asupra lor prin cruce. Nimeni dar sa nu va judece cu privire la mancare sau  bautura, sau cu privire la o zi de sarbatoare, cu privire la o luna noua, sau cu privire la o zi de Sabat ("cu privire la zilele de sabat" – trd. engleza.), care sunt umbra lucrurilor viitoare, dar trupul este al lui Hristos." coloseni 2:14-17.

Aceste texte biblice nu se refera la faptul daca noi trebuie sau nu trebuie sa tinem Duminica sau Sambata ca zi de inchinare si nici daca trebuie sa mancam animale curate sau necurate. Aceste texte se refera mai intai la legile ceremoniale care erau parte din serviciul Sanctuarului. Cand Domnul Iisus a murit, aceste legi, "umbra lucrurilor viitoare", nu mai erau necesare. (Vezi lectia numarul 8). 

In Romani 14, apostolul Pavel indeamna la rabdare si ingaduinta intre primii crestini, care erau in special evrei, in acel timp de tranzitie. Conceptul ca toate zilele sfinte ale evreilor si toate ritualurile ceremoniale nu mai sunt obligatorii pentru credinciosi dupa rastignire, acest principiu nu a prins viata imediat. Unii au inteles pe deplin, ca apostolul Pavel. Altii n-au inteles imediat, ca Petru. Cei ce tineau la obiceiurile religioase evreiesti erau considerati "slabi in credinta." Romani 14:1. Apostolul Pavel nu-i condamna si dorea ca nimeni sa nu-i trateze gresit. Dar el indemna ca fiecare sa fie "incredintat" si sincer "ca pentru Domnul." Cu alte cuvinte, unele aspecte ale invataturilor din Vechiul Testament s-au implinit la cruce, cum ar fi jertfele si zilele sfinte din serviciul Sanctuarului. Alte aspecte, cum ar fi legile de sanatate si zecime au fost valide si dupa jertfa de pe cruce tot la fel ca si inainte de cruce. Cand  apostolul Pavel scria aceste cuvinte, el pleda ca dragostea sa fie mai presus de toate, cand crestinii discutau si clarificau aceste probleme. Sabatul zilei a saptea nu era in discutie. Crestinii nu au avut o problema cu Sabatul saptamanal, deoarece el nu era "umbra lucrurilor viitoare,’ sau un tip al jertfei Domnului Hristos pentru omenire. Apostolul Pavel spune simplu tinerei biserici primare sa fie milostivi cu altii care, poate, sunt in confuzie cu privire la importanta zilelor de sarbatoare iudaice. Daca vreun credincios iudeu tinea oricare din acele  zile sfinte traditionale, aceasta il privea pe el. Uneori spunem ca ne place una din sarbatorile noastre mai mult decat alta. Daca eu spun ca imi place ziua Multumirii (Thanksgiving Day) mai mult decat ziua Muncii (Labor Day), eu  pretuiesc o zi mai presus decat alta, dar asemenea preferinte nu fac o zi mai buna decat alta.

Numai Dumnezeu poate face o zi "mai buna" sau "sfanta," ceea ce El a facut doar odata, in saptamana Creatiunii. Geneza 2:2-3. Sabatele saptamanale ale zilei a saptea nu sunt umbre ale lucrurilor viitoare, ci memoriale care arata inapoi la saptamana Creatiunii. Fiecare Sabat este un nou memorial al Creatiunii acestei lumi si o continua aducere aminte a iubirii lui Dumnezeu si a puterii disponibile pentru sfintirea noastra. "Le-am dat si Sabatele Mele, sa fie un semn intre Mine si ei, pentru ca sa stie ca Eu sunt Domnul, care-i sfintesc." Ezechiel 20:12.