Rezultatele căutării după: ani

    Era o dimineață ca oricare alta. Trei tineri se trezesc și încep ziua ca de obicei, fără să bănuiască ce va urma. Dar după cum obișnuiau, au îngenunchiat și au cerut Tatălui lor de sus, ca mâna Lui atotputernică să-i ocrotească pe noul drum cotidian pavat cu imprevizibil. › citește în continuare … [Citeşte mai departe...]

Am încărcat şi ultimul bagaj, apoi am pornit cu încredere că vom ajunge cu bine la destinaţie, drept confirmare de mai târziu a celui mai superb curcubeu prin arcul căruia parcă pluteam pe autostrada spre Veneţia, urmăriţi apoi imediat de oglinda lui. Cu puţin timp înainte de a porni la drum, primisem făgăduinţa din Psalmul 121,8: ”Domnul te va păzi la plecare şi la venire, de acum şi pînă în veac.”. Ne aşteptau cca. 3000 de kilometrii de vreme frumoasă, ploaie din abundenţă, o dimineaţă de vis … [Citeşte mai departe...]

„ …dacă vor tăcea ei,pietrele vor striga. Luca19,40” Mai crezi? era întrebarea. Cugetam adânc simțind cum invocă aceeaș seriozitate și în conștiința mea. Frecventez locul sfânt cu regularitate dar inițiativa de a vorbi oamenilor despre iubirea lui Isus nu mai pulsează ca altădată. Poate doar într-o situație excepțională în care acest subiect este atât de precis încât merită măcar să etalez două-trei cunoștințe însiropate, în iluzia că voi fi pontat. Doar atunci roboticismul îmi dă brânci. … [Citeşte mai departe...]

  Stăteam de vorbă cu un prieten și am ajuns să discutăm despre viața de rutină, despre credință, despre păcat. La un momentdat am afirmat: cu toții suntem ca niște infractori înaintea lui Dumnezeu, la acelaș nivel de deplorabilitate umană,  la care el ripostează în stilul clasic: dar eu n-am dat în cap la nimeni… Foarte adevărat… dar asta, în cea mai generoasă apreciere, nu face decât să te clasifice la nivelul ZERO ABSOLUT. Nimic rău, dar nici vreun bine extracotidian(L.Cristescu). Dar … [Citeşte mai departe...]

Bine, dacă voi vreţi, selective, nu colective. Si acum imaginaţi-vă pe insula Galapagos: vedeţi cintezele ghinioniste renegate de vitrega şi părtinitoarea mamă-natură înzestrată cu un macabru simţ al umorului scuzându-se că  nu i-a mai ajuns cerneala pentru a prescrie şi în codul genetic al ultimelor cuiburi de cinteze dimensiuni suficient de mari ale ciocului pentru ca şi acestea din urmă să supravieţuiască, sărmanele, hrănindu-se din singurul soi de seminţe cruţate de seceta devastatoare, la … [Citeşte mai departe...]

    Iubirea platonică este una ideatică (se consumă la nivelul ideilor), concept elaborat de Platon, dar împrumutat și de M. Cărtărescu, M. Eminescu și alții. În construcțiile lor literare, o fată se îndrăgostește de un luceafăr, ori o chiuvetă de o stea galbenă care la rândul ei iubește o strecurătoare, sau gaura din perete îndrăgostită de o superbă dacie crem pe care nu o văzuse decât o singură dată, ori alte combinații la fel de șocante. În două cuvinte, o iubire imposibilă.› citește în … [Citeşte mai departe...]