Suferinţa te răstoarnă uneori ca pe-o epavă Şi-ţi împinge năzuinţa spre paharul cu otravă… Disperat, priveşti spre zidul care-ţi este mai aproape Şi plângând, ca Ezechia, aştepţi valul să te-ngroape… Strigi, dar parcă în pustie… Tremurând deschizi o Carte, Care altă dată, sigur, îţi da aripi peste noapte, Însă astăzi parcă nimeni nu te-ude, nu-ţi răspunde… Parcă până şi Scriptura de privirea ta se-ascunde!.. Cel puţin aşa se pare când ai gura încleştată De nu poţi rosti o vorbă, aşa … [Citeşte mai departe...]
Spre-aceeasi Nazuinta
Spre-aceeaşi Năzuinţă ... Şi dacă zilele... şi anii trec Peste durerea-mi arzătoare, Cu Tine Doamne, să petrec Oricât ar fi de grea şi mare! Sub scutul Tău, tare şi sfânt Sa îmi găsesc liniştea dulce, Şi sufletu-mi de trudă-nfrânt Să-l plec umilitor sub cruce. Să pot pricepe că spre mine Te-ai aplecat să mă mângâi, Deşi durerea, strâns mă ţine Zdrobindu-mi fragilul călcâi. Mi-ai dat sfânta făgăduinţă Mult sperată, în aşteptarea Ce s-o-mplini, prin biruinţă Şi-mi va aduce … [Citeşte mai departe...]
Floarea Scumpa
Floarea Scumpă Când m-am întâlnit cu Tine, Isus prea drag, eram copil, Dar ai sădit, atunci în mine, O floare!... în luna lui April. În sufletu-mi de dor înfrânt Şi apăsat sub grea povară, Ea a crescut ca din pământ În cea mai dulce primăvară. Nedespărţiţi, aşa creşteam, Şi eu, şi floarea ce-ai sădit, Şi tot mai mult, înţelegeam Că Tu Doamne, m-ai iubit! Atunci am simţit mângâiere În floarea scumpă şi aleasă, Şi prin nevoi, şi prin durere, Noi am clădit aceeaşi … [Citeşte mai departe...]