FORTĂREAŢA DIN PUSTIU (Eseu biblic) (10) B. Jertfa ispăşitoare necurmată prin intermediul arderii de tămâie Deşi Sanctuarul iniţial este mărunt, totuşi răsunetul său ideatic este mare. Un model divin ilustrativ în cadrul căruie se mimează procese religioase complexe, pe care omul trebuie să le realizeze în sufletul său. Nimic nu se petrece în Sanctuar, decât pure indicaţii. Totul are loc exclusiv în spiritul uman, pentru învăţătură. Sanctuarul este asemenea unei cutii cu păpuşi … [Citeşte mai departe...]
Fortăreața din pustiu (9), de Cornelius Greising
FORTĂREAŢA DIN PUSTIU (Eseu biblic) (9) b. Jertfa individuală sau particulară Faza preoţească Scopul solemn al jertfitorului israelit este despovărarea de păcat şi de moarte. Două poveri universale, care sunt de ordin juridic. Nu este vorba despre nişte substanţe, aşa cum s-a crezut în trecut, pe care omul să le toarne asupra Sanctuarului levitic. Este vorba despre o operaţie abstractă, la nivelul gândirii. Păcatul şi moartea sunt deja înscrise simbolic, … [Citeşte mai departe...]
Fortăreața din pustiu (8), de Cornelius Greising
FORTĂREAŢA DIN PUSTIU (Eseu biblic) (8) A. Jertfa ispăşitoare prin intermediul unui animal (urmare) Jertfa ispăşitoare, în anologia sa ilustrativă, este şi o necesitate juridică şi o instruire simbolică. Necesitatea juridică a jertfei de ispăşire este un soi de cerificat de garanţie a egalizării valorii actuale a sacrificiului vietăţii jertfite cu valoarea sacrificiul ceresc. O chitanţă semnată de Dumnezeu în alb. Adică a crede în egalitatea juridică dintre viaţa vietăţii junghiate … [Citeşte mai departe...]
Fortăreața din pustiu (3), de Cornelius Greising
FORTĂREAŢA DIN PUSTIU (Eseu biblic) (3) ARHITECTURA SANCTUARULUI O curte cu un gard înalt din pânză şi un sălaş, din lemn, metal, pânză şi piei. Un amplasament de luptă, într-un pustiu, cu aer de sediu central pentru simularea unei aţiuni de campanie. O fortăreaţă alegorică. Un cartier general al unui exerciţiu simbolic cu gloanţe oarbe, pentru instruirea lumii şi Universului, în marele război al fiinţelor libere, cu cele două flagele ale dezordinii libere: Păcatul şi Moartea. Orice … [Citeşte mai departe...]
Fortăreața din pustiu (2), de Cornelius Greising
FORTĂREAŢA DIN PUSTIU (Eseu biblic) (2) 1. SANCTUARUL BIBLIC – O SCRIERE TRIDIMENSIONALĂ Sanctuarul biblic, Cortul întâlnirii sau Tabernacolul. Cea mai voluminoasă scriere religioasă tridimensională (scriere prin obiecte şi gesturi). O scriere spaţială care trebuie citită ca orice simbol, prin analiza intuitivă a proprietăţilor, pe care le conţine obiectul de cercetat. Sanctuarul este o expoziţie de asemenea obiecte şi gesturi figurate. Cea mai importantă Carte simbolică a mântuirii. Un … [Citeşte mai departe...]
Fortăreața din pustiu (1), de Cornelius Greising
FORTĂREAŢA DIN PUSTIU (Eseu biblic) (1) Secolul al XV-lea î. H. Muntele Sinai. Ziua întâi a lunii întâi, al celui de-al doilea an, de la smulgerea „poporului ales” din ghearele unor vremuri abia apuse. O proaspătă fortăreaţă răsuflă viguroasă în oglinda soarelui de primăvară. Un adăpost din: pânză, piei, lemn şi metal. Pleoapele prinţului fugar cercetează totul bucată cu bucată. Proiectul viziunii profetice de pe munte, schiţat cu propria-i mână pe papirusul de sub braţ, trebuie să … [Citeşte mai departe...]
Creațiune, evoluție sau creațiune-evoluție? (27), de Cornelius Greising
CREAŢIUNE, EVOLUŢIE SAU CREAŢIUNE/EVOLUŢIE ÎNCHEIERE (27) Tema originii lumii noastre reprezintă cel mai dificil şi mai apăsător adevăr filozofic. Oricâtă principialitate dovedim, dacă ne rezumăm la un răspuns de ordin comun (fie că ne declarăm adepţi ai creaţiunii, fie că ne declară adepţi ai evoluţiei, sau, mai stupid, fie că ne declarăm adepţi ai creaţiunii/evoluţie) este o dovadă de tratare cu uşurinţă a unui subiect de o atât de mare complexitate. Chiar şi printr-o tratare … [Citeşte mai departe...]
Creațiune, evoluție sau creațiune-evoluție? (26), de Cornelius Greising
PIETRELE DE ÎNCERCARE ALE CREAŢIUNII - Studiu biblico-ştiinţific - (26) 3. CUNOAŞTEREA UMANĂ POSTCREAŢIONALĂ PRIN EA ÎNSĂŞI Omul este o fiinţă a cunoaşterii. În faza postcreaţionlă anterioară marelui său examen existenţial, această fiinţă este, în lumina Bibliei, racordată la sursa divină a cunoaşterii umane. Repetenţia umană schimbă însă radical destinul iniţial al întregii lumi. Are loc o schimbare totală a acestei lumi, o schimbare care îmbracă, în ciuda oricărei aşteptări, nu numai … [Citeşte mai departe...]
Creațiune, evoluție sau creațiune-evoluție? (25), de Cornelius Greising
CREAŢIUNE, EVOLUŢIE sau CREAŢIUNE/EVOLUŢIE PIETRELE DE ÎNCERCARE ALE CREAŢIUNII - Studiu biblico-ştiinţific - (25) 2. DISTRUGEREA EXISTENŢEI VII POSTCREAŢIONALE PRIN EA ÎNSĂŞI Existenţa vie terestră nu este înzestrată numai cu echipamentul natural al menţinerii acesteia prin ea însăşi. Aceeaşi existenţă vie este înzestrată şi cu echipamentul natural necesar pentru distrugerea acesteia prin ea însăşi. Este vorba despre un aspect, la care se referă toate cele trei surse … [Citeşte mai departe...]
Creațiune, evoluție sau creațiune-evoluție? (24), de Cornelius Greising
PIETRELE DE ÎNCERCARE ALE CREAŢIUNII - Studiu biblico-ştiinţific - (24) De ce oare, atât evoluţia, cât şi creaţiunea sunt două aspecte pe care le reflectă, în mod egal, Natura terestră ? Desigur, în mod aparent. Motivul se află în neînţelegerea deplină a realităţii, atât de către filozofia religiei, cât şi de către filozofia profană. Filozofia religiei populare concepe lumea umană creată de Dumnezeu, o lume în care Dumnezeu rămâne şi conduce. Este cel mai greşit concept religios, … [Citeşte mai departe...]
Creațiune, evoluție sau creațiune-evoluție? (23), de Cornelius Greising
PIETRELE DE ÎNCERCARE ALE CREAŢIUNII - Studiu biblico-ştiinţific - (23) Negarea evoluţionismului nu este suficientă pentru afirmarea creaţionismului. Şi nici invers. Fiindcă atât evoluţionismul, cât şi creaţionismul sunt două aspecte care sunt reflectate, în mod egal, de către Natura actuală. Cele două teorii nu sunt întâmplătoare. Amândouă îşi găsesc, în proporţie de 50 %, ecoul în existenţa vie terestră. Fiindcă şi întrun caz, şi în celălalt, trebuie să recunoaştem, că se rezolvă numai … [Citeşte mai departe...]
Creațiune, evoluție sau creațiune-evoluție? (20), de Cornelius Greising
CREAŢIUNE, EVOLUŢIE sau CREAŢIUNE-EVOLUŢIE ? (Studiu biblico-ştiinţific) (20) 3. NODUL GORDIAN ANTROPOGENETIC (Originea omului) C. STRUCTURA UMANA MORALĂ (Omul – o răscruce între două ordini) Omul este nu numai un întreg format din mai multe părţi (trihotomic sau dihotomic), nici numai o parte a mai multor întreguri (familial, conjugal, religios, social etc) ci şi o răscruce între două ordini (moralitate). O magnifică depăşire de sine însuşi realizată prin marele salt … [Citeşte mai departe...]