Rezultatele căutării după: citeste

     Eram hotărât să scriu. Am scos din imprimantă o coală și am schițat un titlu cu terminație nehotărâtă apoi am lăsat hârtia cu titlu pe birou, după care mi-am văzut de alte treburi… Am mai schimbat câteva cuvinte cu o colegă, cu un coleg, apoi am ieșit să iau o gură de aer. S-a făcut ora mesei, am prânzit împreună, ne-am reîntors la treabă. Dar hârtia de pe birou avea așteptări mai mari de-un titlu cu terminație nehotărâtă, subliniat în degrade. › citește în continuare … [Citeşte mai departe...]

Anii merg mai departe dar sufletul rămâne tot acolo unde se simte cel mai bine! O croazieră pe Pământ nu strică nimănui. Câteva clipe de plăcere, câteva minute de distracție şi cel mai important, ore-n şir de privit. Da, de privit, admirat, spuneți cum vreți. Eu nu am început de mult călătoria spre deosebire de alții. Ştiți, de  obicei ține în jur de 75-80 de zile, dar depinde de timp dacă este frumos, dacă întâlneşti oameni cu care să te iei la vorbă, mai depinde şi de locul pe care ai să-l … [Citeşte mai departe...]

Uneori mă simt ca o gară din care pleacă și vin o mulțime de trenuri, mai vechi sau mai noi. Există trenuri care revin din când în când și altele care trec în goană. Unele stau suficient de mult cât să mă facă să cred că vor rămâne pentru ca într-o dimineață să mă trezesc cu miros de cărbune în nori. Poate că s-au reparat și au plecat mai departe.  › citește în continuare … [Citeşte mai departe...]

    Era o dimineață ca oricare alta. Trei tineri se trezesc și încep ziua ca de obicei, fără să bănuiască ce va urma. Dar după cum obișnuiau, au îngenunchiat și au cerut Tatălui lor de sus, ca mâna Lui atotputernică să-i ocrotească pe noul drum cotidian pavat cu imprevizibil. › citește în continuare … [Citeşte mai departe...]

Oridecâteori ascult versurile acestei melodii îmi reamintesc ceea ce sunt de fapt. E un fel de a spune: „gata, acum că eşti singur, e timpul să dai din nou masca jos, pentru că de fapt ai purtat o mască până acum.” Da, când suntem singuri cu Dumnezeu, atunci ne dăm masca jos şi sunt momente când ne vine să strigăm de durere, deşi faţă de alţii purtăm masca bucuriei. › citește în continuare … [Citeşte mai departe...]

Am încărcat şi ultimul bagaj, apoi am pornit cu încredere că vom ajunge cu bine la destinaţie, drept confirmare de mai târziu a celui mai superb curcubeu prin arcul căruia parcă pluteam pe autostrada spre Veneţia, urmăriţi apoi imediat de oglinda lui. Cu puţin timp înainte de a porni la drum, primisem făgăduinţa din Psalmul 121,8: ”Domnul te va păzi la plecare şi la venire, de acum şi pînă în veac.”. Ne aşteptau cca. 3000 de kilometrii de vreme frumoasă, ploaie din abundenţă, o dimineaţă de vis … [Citeşte mai departe...]

Oricât de mic sau mare te simţi în faţa oamenilor, într-un mod sau altul ei ajung să te influenţeze. Şi nu mă refer la schimbarea unei opinii atunci când trebuie să iei o decizie, de genul: „E greşit să o iei pe drumul ăsta, mergi mai bine pe aici.” – da, de multe ori suntem influenţaţi negativ sau pozitiv prin sfaturi – dar ce vreau să spun este altceva. › citește în continuare … [Citeşte mai departe...]

„ …dacă vor tăcea ei,pietrele vor striga. Luca19,40” Mai crezi? era întrebarea. Cugetam adânc simțind cum invocă aceeaș seriozitate și în conștiința mea. Frecventez locul sfânt cu regularitate dar inițiativa de a vorbi oamenilor despre iubirea lui Isus nu mai pulsează ca altădată. Poate doar într-o situație excepțională în care acest subiect este atât de precis încât merită măcar să etalez două-trei cunoștințe însiropate, în iluzia că voi fi pontat. Doar atunci roboticismul îmi dă brânci. … [Citeşte mai departe...]

Se spune că timpul fuge şi nu se mai întoarce. Se pare că şi noi fugim, câteodată mai repede ca el. Nu mai avem timp de nimic. Avem zile grele, lungi, pline cu mărunţişuri inutile şi uităm adesea să ne bucurăm de lucrurile mici care odinioară ne trezeau interes. › citește în continuare … [Citeşte mai departe...]