Rezultatele căutării după: nu

„ …dacă vor tăcea ei,pietrele vor striga. Luca19,40” Mai crezi? era întrebarea. Cugetam adânc simțind cum invocă aceeaș seriozitate și în conștiința mea. Frecventez locul sfânt cu regularitate dar inițiativa de a vorbi oamenilor despre iubirea lui Isus nu mai pulsează ca altădată. Poate doar într-o situație excepțională în care acest subiect este atât de precis încât merită măcar să etalez două-trei cunoștințe însiropate, în iluzia că voi fi pontat. Doar atunci roboticismul îmi dă brânci. … [Citeşte mai departe...]

  Stăteam de vorbă cu un prieten și am ajuns să discutăm despre viața de rutină, despre credință, despre păcat. La un momentdat am afirmat: cu toții suntem ca niște infractori înaintea lui Dumnezeu, la acelaș nivel de deplorabilitate umană,  la care el ripostează în stilul clasic: dar eu n-am dat în cap la nimeni… Foarte adevărat… dar asta, în cea mai generoasă apreciere, nu face decât să te clasifice la nivelul ZERO ABSOLUT. Nimic rău, dar nici vreun bine extracotidian(L.Cristescu). Dar … [Citeşte mai departe...]

Pe vremea lui Solomon argintul nu prea avea trecere – totul era pe bază de aur. În zilele noastre, argintul devin persoanele dragi când sunt aproape de noi – nu ştim să le preţuim la momentul potrivit şi considerăm dragostea care ne-o oferă ca ceva absolut obişnuit şi demn de a ni se oferi. Acceptăm, cerem, dorim – dar prea puţin oferim, şi gândim raţional când ar trebui să punem inima în joc. Devenim superficiali şi indiferenţi, ignoranţi – sentimente rele!  › citește în continuare … [Citeşte mai departe...]

Bine, dacă voi vreţi, selective, nu colective. Si acum imaginaţi-vă pe insula Galapagos: vedeţi cintezele ghinioniste renegate de vitrega şi părtinitoarea mamă-natură înzestrată cu un macabru simţ al umorului scuzându-se că  nu i-a mai ajuns cerneala pentru a prescrie şi în codul genetic al ultimelor cuiburi de cinteze dimensiuni suficient de mari ale ciocului pentru ca şi acestea din urmă să supravieţuiască, sărmanele, hrănindu-se din singurul soi de seminţe cruţate de seceta devastatoare, la … [Citeşte mai departe...]

    Iubirea platonică este una ideatică (se consumă la nivelul ideilor), concept elaborat de Platon, dar împrumutat și de M. Cărtărescu, M. Eminescu și alții. În construcțiile lor literare, o fată se îndrăgostește de un luceafăr, ori o chiuvetă de o stea galbenă care la rândul ei iubește o strecurătoare, sau gaura din perete îndrăgostită de o superbă dacie crem pe care nu o văzuse decât o singură dată, ori alte combinații la fel de șocante. În două cuvinte, o iubire imposibilă.› citește în … [Citeşte mai departe...]

 Când trec prin curtea blocului, parcă aş mai zăbovi la căldura soarelui care nu se grăbeşte să slăbească în intensitate deşi noua pagină din calendarul inspirat deja decorează o porţiune de perete cu frunze ruginii. Parcă nu m-aş grăbi să ajung la serviciu când amintirile din concediu încă mai persistă, şi parcă aş mai întârzia în pat dimineaţa când mă trezesc la 6, uneori la 7 şi afară e încă întuneric. În fiecare an am trăit intens această periodă care de fiecare dată a turnat în pieptul meu … [Citeşte mai departe...]

Fusesem cu Irinel la plajă în Costinești iar acum ne îndreptam pe jos spre casă. Nu erau decât vreo 5 km până la Tuzla iar pentru doi băieți în formă, nu însemna mare lucru. Se zice că drumul cel mai scurt este acela pe care îl cunoști cel mai bine. Mica noastră dificultate era doar că drumul pe care îl cunoșteam foarte bine era unul continental, trebuia să parcurgem câțiva km până la drumul național apoi o veșnicie înainte.. ce știam însă la fel de bine era că, urmând drumul paralel cu malul … [Citeşte mai departe...]