Dragi prieteni, aş vrea să cunoaştem povestea primului vieţaş al României democratice pus în libertate. Pentru că am stat ani la rând, (poate nu atât cât ar fi trebuit), lângă el, am încercat să îi iau un interviu cu privire la viaţa lui. Aşadar, Valentin, te rog să ne spui câte ceva depre tine... Mă numesc Pascariu Valentin şi sunt născut în Com. Voineşti, Jud. … [Citeşte mai departe...]
Rezultatele căutării după: Meu
Mama mea a adormit…
Mama mea a adormit... Da, în seara zilei de marţi, 4 ianuarie 2011, după ce a stins focul, a stins lumina, mama mea a adormit... Dimineaţă însă nu s-a mai trezit, ci a continuat să doarmă... Oricui am povestit lucrul acesta a spus: „Şi eu mi-aş dori aşa un sfârşit!”... În momentele de grea încercare, prin care trecem uneori când pierdem pe cineva drag, avem nevoie să simţim două lucruri: dragostea lui Dumnezeu şi dragostea semenilor. Eu am simţit dragostea lui Dumnezeu prin câteva … [Citeşte mai departe...]
CÂTE CEVA – Benone Burtescu
“Dar văile vuiră...” În poemul MOARTEA CĂPRIOAREI, Nicolae Labiş, la momentul în care căprioara urma să se arate şi frica şi logica şi raţiunea şi sentimentul şi legea şi chiar datina şi rostul existenţei urmau să fie tăvălite în sânge, dă drumul ultimei sale dorinţe de neputinţă - “cât aş fi vrut ca .. puşca tatei să dea greş” şi ca o urmare firească NEFIREASCĂ zice “DAR VĂILE VUIRĂ...”. În anul 2001 Sptembrie 11, dimineaţa sună telefonul din bojdeuca mea şi de la capătul … [Citeşte mai departe...]
Fortăreața din pustiu (14), de Cornelius Greising
FORTĂREAŢA DIN PUSTIU (Eseu biblic) (14) 2. Substituirea simbolică a ispăşirii Schimbarea sistemului ilustrativ al preoţiei, la trecerea istoriei biblice de la Vechiul la Noul Testament, este prima modificare din cadrul Sanctuarului. Preoţia dependentă de Sanctuar (preoţia lui Aaron) se transformă în preoţia independentă de Sanctuar (preoţia lui Melhisedec). Schimbarea preoţiei implică, la rândul ei, schimbarea simbolisticii ispăşirii. De la simbolul jertfei de ispăşire din … [Citeşte mai departe...]
17. Decalogul – Porunca a cincea: Respect fata de autoritate
17. PORUNCA A CINCEA – RESPECT FATA DE AUTORITATE Autor Lori Balogh www.loribalogh.ro “Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta, pentru ca sa ti se lungeasca zilele in tara pe care ti-o da Domnul, Dumnezeul tau !” Exod 20, 12 Aroganta, dispret, neascultare… I-ati auzit pe unii adolescenti care, vorbind despre parintii lor, folosesc expresii ca “batranu”, “babacu”…? Ati vazut mame in varsta batute de copiii lor pentru ca nu le-au dat acestora … [Citeşte mai departe...]
Ce ai mancat azi dimineata?
-Spune-mi, tu ce ai mâncat azi dimineață în timp ce Regele tau plângea? -Eu am mâncat azi dimineață fasole cu mărgăritare. Regele meu plângea fiindcă trei dintre fiii Săi s-au drogat cu ierburi din magazinul de vise de peste drum. Iar eu mâncam în acest timp fasole cu mărgăritare: fasole cu boabe mari și boabe mici cu mărgăritare dulci și sărate. Regele meu plângea pe scările magazinului Star unde trei dintre copiii săi s-au drogat. Fasolea mea era de doua feluri: cu … [Citeşte mai departe...]
16. Decalogul – Porunca a patra: Respect fata de memorialul Creatiunii
16. PORUNCA A PATRA – RESPECT FATA DE MEMORIALUL CREATIUNII Autor Lori Balogh www.loribalogh.ro “Adu-ti aminte de ziua de odihna ca s-o sfintesti ! Sa lucrezi sase zile si sa-ti faci lucrul tau. Dar ziua a saptea este ziua de odihna inchinata Domnului, Dumnezeului tau. Sa nu faci nicio lucrare in ea, nici tu, nici fiul tau, nici fiica ta, nici robul tau, nici roaba ta, nici strainul care este in casa ta. Caci in sase zile a facut Domnul cerurile, pamantul si marea, si tot ce … [Citeşte mai departe...]
15. Decalogul – Porunca a treia: Respect fata de Numele lui Dumnezeu
15. PORUNCA A TREIA – RESPECT FATA DE NUMELE LUI DUMNEZEU Autor Lori Balogh www.loribalogh.ro “Sa nu iei in desert Numele Domnului, Dumnezeului tau, caci Domnul nu va lasa nepedepsit pe cel ce va lua in desert Numele Lui !” Exod 20, 7 De la blasfemie la reverenta In culegerea de meditatii spirituale “Drumul spre culmi”, Richard Wurmbrand relateaza experienta dramatica pe care a trait-o actorul Alexander Rubinstein, pe atunci ateu. La premiera piesei de … [Citeşte mai departe...]
Temerea decurge din ignoranţă, dar este învinsă prin cunoaştere
Cel mai de temut adversar interior este frica, acea senzaţie neliniştitoare legată de ceva sau cineva, ce ţi-ar putea face rău. Efectul imediat este demoralizant, distrugător al optimismului şi bucuriei de a trăi. Într-un fel, sentimentul de teamă reprezintă avangarda sfârşitului vieţii fiind expresia unui anumit gen de robie interioară de care nu te poţi elibera prin forţe proprii, un ajutor exterior impunându-se pentru depăşirea unei astfel de situaţii nefericite. În acest sens, conexiunile … [Citeşte mai departe...]
Cuvinte de încurajare din partea lui Dumnezeu
Nu este simplu să fii marginalizat, ridiculizat şi tratat pe nedrept. Dar când treci prin astfel de momente este bine să nu cedezi tentaţiei de a te izola, de a deveni un martir fără voie. De fapt, adevăraţii mărturisitori ai adevărului şi-au dorit acest lucru. A fost alegerea lor să sufere, să poarte ruşinea şi să moară pentru credinţa în Hristos. Dar a fi făcut martir, a te lăsa în seama împrejurărilor, a te complace într-o situaţie dezavantajoasă acceptând orice înjosire, nu reprezintă o … [Citeşte mai departe...]
13. Decalogul – Porunca intai: Respect fata de Evanghelie
PORUNCA INTAI – RESPECT FATA DE EVANGHELIE Autor Lori Balogh www.loribalogh.ro “Eu sunt Domnul, Dumnezeul tau, care te-a scos din tara Egiptului, din casa robiei. Sa nu ai alti dumnezei afara de Mine ! “ Exod 20, 2-3 Regasirea “Stapanului” Ne aflam in debutul Decalogului si, asa cum se intampla adesea in multe domenii ale vietii, un debut poate fi o temelie pentru ceea ce urmeaza. Privita din acest punct de vedere, porunca intai este intr-adevar fundamentul … [Citeşte mai departe...]
Mână de la mână: Constantin Pîrnău – O viață normală…
După ce am privit acest film, răscolit de durere și revoltat pe viață, m-am rușinat pentru fiecare moment al vieții mele în care nemulțumirea a pus stăpânire pe ființa mea, când inima fumega de dorințe neîmplinite iar gandul că mi se cuvine mai mult decât viața a binevoit să-mi dăruiască bântuia prin creierul meu plin de sine și de egoism. Nu mă mai puteam liniști gândindu-mă cât de tare Îl puteam întrista pe Dumnezeu cu atitudinea mea. Cuvinte de îmbărbătare izvorau în acea după-amiază de … [Citeşte mai departe...]
