Societatea informationala ca exod catre viitor, de Octavian Lupu, 1997
Un timp al exodului
Niciodata tranzitia catre o alta forma de organizare nu este usoara si acest lucru poate fi urmarit de-a lungul intregii istorii a umanitatii. Cu toate acestea, timpul pe care il traim este in intregime caracterizat de schimbare. S-ar parea ca toate problemele care nu au reusit sa fie rezolvate de-a lungul secolelor isi cauta o imediata solutionare in prezent, intr-un interval de timp extrem de scurt. Au crescut insa posibilitatile noastre de a le trata in mod eficient? Exista o iesire din coridorul crizelor de tot felul care asalteaza planeta noastra? Raspunsul nu este tocmai usor de dat, dar poate fi in cele din urma gasit, daca vom cauta acolo unde trebuie.
Ideea de exod nu este tocmai noua si in imaginatie s-ar putea sa fim purtati catre acele timpuri cand diferitele grupuri nomade, provenind din cele mai diferite colturi ale lumii, isi schimbau la anumite intervale locul lor de vietuire (habitatul). Trebuie mentionat faptul ca la baza culturii si civilizatiei europene substratul migrator a avut un rol determinant. Am putea spune ca Europa nu este altceva decat patria migratorilor. Acelasi lucru se poate spune si despre Statele Unite, care are o vitalitate deosebita tocmai datorita emigrarii masive dinspre alte zone ale lumii.
Exodul poate fi astfel definite ca fiind un fenomen de migrare masiva(in masa ) a unui grup social constituit, dintr-un areal (zona pe care o ocupau si in care isi desfasurau activitatea) catre un altul, cel mai adesea situat la distante destul de mari, ca departare. Cauzele oricarui exod uman sunt destul de diferite, dar cel mai adesea sunt legate de scaderea resurselor necesare dezvoltarii respectivei comunitati umane, fie prin schimbarea conditiilor de mediu, fie datorita cresterii de populatie, fie datorita sosirii altor migratori mai puternici.
Ideea moderna de exod nu difera prea mult in raport cu cele enuntate, doar ca amploarea poate fi amplificata din cauza conditiilor prezente, care nu suporta comparatie in istorie. Migratorii moderni sunt din cele mai diferite culturi si zone geografice, dar lucrul cel mai surprinzator este ca fiecare dintre locuitorii acestei lumi este prin forta imprejurarilor un migrator in spatiu si in timp. Aici este de fapt marea provocare a timpului pe care il traim si acceptarea acestei situatii nu este tocmai simpla.
Va reusi omul societatii informationale sa se adapteze la socul schimbarilor prezentului? Sau problema nu este legata strict de adaptare, ci de intelegerea directiei catre care ne indreptam individual si colectiv? Randurile care vor urma vor incerca sa schiteze un raspuns la aceasta problema, cu mentiunea ca in cele din urma fiecare fiinta umana va trebui sa-si gaseasca in mod individual raspunsul.
O abordare eclectica (amestecata)
Parcurgand subiectele de interes ale artizanilor societatii informationale, poti constata incercarea de a fi reunite sub o aceeasi cupola domenii dintre cele mai variate: cultura, tehnologie, politica, economie, psihologie, si chiar religie. Adica, cate ceva din toate. In efortul de a sistematiza si ordona in cele din urma principiile directoare de evolutie catre societatea informationala exista tendinta de a se apela la metode cu un caracter multidisciplinar. Solutiile rezultate sunt intr-o mare masura hibride, cu un grad de corelatie destul de redus.
Sa enumeram cateva dintre aceste subiecte de interes:
– „Schimbarea infrastructurilor informationale nationale in concordanta cu practicile sociale si specificul cultural.
– Dimensiunile etice ale utilizarii si dezvoltarii tehnologiilor informationale.
– Implicatiile ce decurg din ‘scurgerea de informatii’ in cazul transferului de date, mai ales pentru derularea comertului electronic.
– Impactul asupra culturilor nationale datorat ‘spatiului cibernetic’ .”(1)
– etc.
Fragmentarea stilului de abordare devine evidenta chiar si la o simpla parcurgere a titlurilor in cauza si este consecinta incercarii de a defini structuri si rationamente pornind de la premise care nu converg. O simpla referinta la demersul filozofic in general ar fi util.
Orice sistem filozofic este alcatuit pornindu-se de la o structura axiomatica (o axioma fiind un principiu nedemonstrabil in cadrul respectivei teorii, de la care se pleaca in abordarea in cauza), si in continuare se formuleaza diferite enunturi (teoreme de exemplu) ce sunt confirmate sau infirmate in cadrul respectivului sistem prin intermediul efectuarii de rationamente.
O prima observatie care decurge din acest gen de abordare este ca orice sistem filozofic nu va reusi sa depaseasca vreodata nivelul premiselor axiomatice de la care el pleaca, sau pe care se bazeaza. De aceea, definirea premiselor este esentiala, fiindca in conditiile problemelor reale solutia s-ar putea sa fie imposibil de obtinut in cadrul unei teorii particulare, si in acelasi timp ea sa fie deosebit de simpla in cadrul unui sistem cu premise adecvat definite.
Fragmentarea exprimarii este asadar indicatorul unor premise insuficient adecvate problemei in cauza. Revenind la subiectul societatii informationale, gradul mare de necoerenta si necorelare ne conduce la raspunsul simplu ca va trebui sa cautam niste premise mai cuprinzatoare pentru a gasi in cele din urma o solutie viabila.
O viziune progresista
La nivelul anilor ’80, Alvin Toffler, un bine cunoscut sociolog american, avansa o teorie interesanta asupra dezvoltarii societatii umane, bazata in mod deosebit pe aspectele ce tin de infrastructura economica asa cum a evoluat ea de-a lungul timpului. Un concept care a facut ocolul intregului mapamond a fost cel de „al treilea val”, intelegand prin acesta trecerea de la civilizatia industriala la cea post-industriala. Ulterior acest concept a evoluat si de fapt desemneaza „modelele si fortele care conduc la definirea relatiilor din cadrul mediilor: de afaceri, economice, politice, religioase si sociale”(2).
Aceasta viziune este in mod deosebit tributara ideii de progres in sfera materiala, care conduce la evolutia de ansamblu a intregii societati omenesti. Acest al treilea val a mai fost denumit si „valul cunoasterii”, care conduce la nivel planetar la „tranzitia de la capitalism si natiunile-stat la o societate a cunoasterii si a organizatiilor”. Uneori este utilizat si termenul de „societate post-capitalista”(2).
Ce este demn de remarcat la aceasta teorie, este tocmai schematismul determinist, oarecum tributar viziunii materialist-analitice din a doua jumatate a secolului trecut, care conduce la simplificari semnificative in intelegere, dar ramane totusi undeva in urma abordarii sistemice, specifica secolului XX. Evolutia la nivel de infrastructura economica comporta intr-adevar implicatii adanci asupra evolutiei societatii umane, dar in acelasi timp acesta nu este singurul factor care trebuie luat in calcul. Caracterul sistemic al relatiilor stabilite in sfera socialului conduce la dificultati de predictie chiar si pe termen scurt.
De aceea dincolo de o prezentare teoretica excelenta, la capitolul solutii practice aceasta viziune nu prea are multe de spus. Cu alte cuvinte este o teorie academica, dar nu explica anumite evolutii din prezent, cum ar fi de exemplu implicarea tot mai accentuata a religiei in viata si practica sociala, un lucru care trece dincolo de previziunile si interpretarile pur sociologice, fie chiar si multidisciplinare.
Un demers teologic
Dinamica accentuata a evolutiei catre societatea informationala a starnit atentia si interesul oamenilor din diferitele cercuri politice, economice, culturale, si chiar religioase. Din ratiuni si motivatii cu totul diferite, organizatii de tot felul au demarat programe de studiu al impactului noii tehnologii informationale asupra societatii umane, ca ansamblu, dar si asupra unor segmente ale acesteia. In acest sens este demna de remarcat initiativa teologica in materie de societate informationala(3).
Un recent portofoliu de teme pentru studiul implicatiilor religioase si etice ale tranzitiei catre societatea informationala cuprindea urmatoarele:
– „O teologie a informatiei.
– Impactul tehnologiei informationale asupra personalitatii, sociabilitatii si asupra conceptiei realitatii ultime.
– Cibernetica, interactiunea om-computer si consecinte asupra culturii (religiei).
– Implicatiile etice ale noilor tehnologii informationale.
– Tehnologia informatica si educatia teologica.”(3)
Se poate remarca paleta destul de larga a abordarii din partea cercurilor teologice contemporane si efortul depus in vederea sincronizarii cu lumea seculara. Dupa cum stim, religia este o preocuparea permanenta a umanitatii si teologia nu este altceva decat o sistematizare, intr-o maniera similara stiintei, a unei anumite viziuni religioase. De regula teologia nu se adreseaza direct persoanelor laice, ci este destinata in principal celor care administreaza sistemul religios in cauza.
Cu toate acestea, teologia are un impact major asupra maselor largi de persoane laice prin influenta pe care o exercita asupra liderilor religiosi. De aceea preocuparea de a vedea in ce masura societatea informationala afecteaza religia si morala (etica) este utila.
Exista insa un obstacol major in abordarea teologica a subiectului societatii informationale si acesta este „pluralismul teologic”. Fiecare teologie este tributara sistemului de valori specific religiei in cauza. De aceea abordarea teologica este implicit partinica, reflectand mai degraba subiectiv decat obiectiv subiectul aflat in studiu. Astfel se ajunge la o multime de viziuni care imbina aspectele cosmogonice si teleologice specifice respectivei religii cu cele care se refera la substratul laic, profan in care, la urma urmelor, se desfasoara evolutia societatii informationale.
Intr-un cuvant, abordarea teologica va duce la o viziune specific confesionala, lucru care va complica lucrurile in loc sa le simplifice. Sa ne gandim la nesfarsitele dispute teologice ale evului mediu, sau la modul cum au fost intelese descoperirile din domeniul astronomiei de catre biserica crestina a acelei perioade. Avem nevoie asadar de o baza mai cuprinzatoare pentru a intelege directia de evolutie a societatii informationale.
Perspectiva biblica
De ce biblica si nu „crestina”, „iudaica”, sau mai specific: „catolica”, „ortodoxa”, „protestanta”, etc. ? Fiindca aici nu este vorba despre a da dreptate unei anumite teologii, ci de a vedea ce spune de fapt Biblia, aceasta „carte de identitate a umanitatii”. Nu este vorba despre un consens atins prin compromisuri de viziune reciproc acceptate, ci de a studia si intelege ce are de spus Cel care a inspirat scrierea acestei carti: Dumnezeu.
Aici s-ar putea ca anumite persoane sa considere partinica alegerea Bibliei ca ghid de interpretare pentru evolutia societatii informationale. Sau poate chiar arbitrara (de ce nu alte carti considerate sfinte?). Raspunsul este insa legat de unicitatea acestei extraordinare carti (de fapt o colectie de carti) in primul rand prin modul in care a fost alcatuita ( mai bine de 40 de autori pe o durata de un mileniu si jumatate), dar si de impactul pe care sistemul de valori exprimat de aceasta carte l-a avut si inca il mai are asupra umanitatii.
Notiunea de societate informationala este poate noua pentru noi, dar nu si pentru Sfintele Scripturi. Elementul cheie al acestui tip de societate este informatia. Insa orice informatie nu poate exista ca atare ci ea are nevoie sa fie transpusa intr-o secventa de semnale si de mesaje pentru a putea fi transmisa, stocata, prelucrata. Cu alte cuvinte ea trebuie sa fie transpusa in „cuvant”. Notiunea de „cuvant”, care sta la baza societatii umane, ba mai mult chiar a lumii, o gasim insa clar expusa in Scriptura: „La inceput era Cuvantul, si Cuvantul era cu Dumnezeu si Cuvantul era Dumnezeu. El era la inceput cu Dumnezeu. Toate lucrurile au fost facute prin El si nimic din ce a fost facut nu a fost facut fara El. In El era viata si viata era lumina oamenilor”(4).
Putem deduce cu usurinta ca nu este vorba doar despre un simplu cuvant, ci de o putere care lucra prin acel cuvant. Despre magnitudinea acelei puteri care lucra prin cuvant putem citi cum „Dumnezeu a zis” si „asa a fost”(5).
Dar ce ne spune Biblia despre societatea informationala? In primul rand ne este prezentata o lume in care guverna Cuvantul lui Dumnezeu, adica o adevarata „societate informationala”. In al doilea rand ne expune un viitor in care acea societate de la inceput va fi refacuta in sensul „unui cer nou si al unui pamant nou”(6). Aici ar trebui remarcat faptul ca aceasta evolutie a umanitatii explica intr-o buna masura cresterea interesului religios din societatea contemporana.
Si in sfarsit, in al treilea rand Biblia ne descopera o mare criza care va precede trecerea la adevarata societate informationala a viitorului, fata de care era computerelor paleste cu mult. Este vorba despre o „criza informationala”(7), care va culmina intr-un „razboi informational”(8). Dincolo de limbajul simbolic utilizat in Biblie, in mod deosebit in sectiunile profetice, aceste realitati vor veni cat de curand fiindca un indicator global ne sta la indemana: raspandirea fara precedent a Sfintelor Scripturi impreuna cu interesul mereu crescand in materie de ce spune acest Cuvant scris(9).
Sfarsitul exodului
Biblia ne descopera o umanitate aflata intr-un exod, o migratie, de la „societatea informationala” de la inceput, cand Dumnezeu a creat pamantul, catre cea de la sfarsit, cand va fi creat un cer nou si un pamant nou. Intre aceste doua momente noi ne aflam in prezent, ba chiar cu putin inainte de cel de-al doilea.
In legatura cu societatea informationala pe care Dumnezeu o va readuce la existenta ar merita sa citim aceste cuvinte inspirate:” Acolo minti nemuritoare vor contempla cu o bucurie care nu va slabi vreodata minunile puterii creatoare si tainele iubirii rascumparatoare. Orice facultate va fi dezvoltata, orice capacitate va fi marita. Acumularea de cunostinte nu va mai obosi mintea si nu va mai istovi puterile. Acolo cele mai inalte aspiratii vor fi atinse, cele mai inalte ambitii vor fi implinite”(10).
Este momentul sa ne ridicam privirea (atentia) de la cele ce sunt la cele care vor veni. Societatea informationala a prezentului nu este decat ultima statie inainte de cea informationala a viitorului, care spre deosebire de cea din prezent, nu este creata de om, ci de Dumnezeu.
–––––––––
Autor: Octavian Lupu, cercetator stiintific in domeniul comunicatiilor
e-mail: octavian_lupu@hotmail.com
web: http://www.intercer.net/octavian_lupu
––––––––––
Indicatii bibliografice
(1) The Information Society – Topics. http://www.ics.uci.edu/~kling/tistopic.html
(2) The Center for Fourth Wave Concepts. http://www.radix.net/~ash2jam/welcome.html
(3) Theology and the Study of the Information Society.
http://www.divinity.cam.ac.uk/CARTS/THESIS.html
(4) The Holy Bible, King James Version (KJV), John 1:1-4 http://www.gospelcom.net/bible?passage=John+1:1-4&version=KJV
(5) The Holy Bible, King James Version (KJV), Genesis 1 http://www.gospelcom.net/bible?passage=Genesis+1&version=KJV
(6) The Holy Bible, King James Version (KJV), 2 Peter 3:13 http://www.gospelcom.net/bible?passage=2+Peter+3:13&version=KJV
(7) The Holy Bible, King James Version (KJV), Matthew 24:24 http://www.gospelcom.net/bible?passage=Matthew+24:24&version=KJV
(8) The Holy Bible, King James Version (KJV), Revelation 12:17 http://www.gospelcom.net/bible?passage=Revelation+12:17&version=KJV
(9) The Holy Bible, King James Version (KJV), Matthew 24:14 http://www.gospelcom.net/bible?passage=Matthew+24:14&version=KJV
(10) The Great Controversy, Chapter 42: The Controversy Ended, page 678, last paragraph, by E.G.White, http://www.egwestate.andrews.edu/gc/gc42.html
About Site Editor
Computer programmer. View all posts by Site Editor → 28 iulie 2010Slideshow
Categorii
Tags
© 2024 Istoric Intercer
Login / Administrare